Curriculumul naţional în relaţie cu educaţia prin cultură

Curriculumul național și competențele cheie | Cum se propune un curriculum la decizia școlii

Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial, alături de celelalte sisteme europene, se axează pe dezvoltarea unui set de 8 competenţe-cheie care determină profilul de formare a elevului:

competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale;
competenţe de comunicare în limbi străine;
competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere;
competenţe sociale şi civice;
competenţe antreprenoriale;
competenţe de sensibilizare şi de exprimare culturală;
competenţe de a învăţa să înveţi.

Prin includerea pe lista celor opt competențe cheie, sensibilizarea şi exprimarea culturală reprezintă o ţintă importantă pentru toate sistemele de învăţământ europene, inclusiv pentru cel românesc. Ea vizează următorul set de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini (cf. Descriptivul competenţelor cheie europene):

Cunoştinţe – conştientizarea moştenirii culturale, locale, naţionale, europene şi a locului patrimoniului cultural în lume; cunoştinţe de bază referitoare la produse culturale majore, inclusiv cultura contemporană populară; înţelegerea diversităţii culturale şi lingvistice în Europa şi în alte regiuni ale lumii, înţelegerea nevoii de a conserva această diversitate, a importanţei factorilor estetici în viaţa de fiecare zi.
Deprinderi – aprecierea critică şi estetică a operelor de artă şi a spectacolului, precum şi a propriei exprimări printr-o varietate de mijloace, folosind propriile aptitudini; raportarea propriilor puncte de vedere creative şi expresive la opiniile altora; identificarea şi realizarea oportunităţilor sociale şi economice în activitatea culturală; dezvoltarea abilităţilor creative care pot fi transferate într-o varietate de contexte profesionale.
Atitudini – înţelegerea profundă a propriei culturi şi sensul identităţii ca bază a respectului şi a atitudinii deschise faţă de diversitatea exprimării culturale; creativitate şi dorinţă pentru cultivarea capacităţii estetice prin expresie artistică şi prin participare la viaţa culturală.

Procesul de reformă curriculară care se desfăşoară în acest moment prevede ca, începând cu generaţia care va intra în clasa a V-a în anul 2017, pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară să acopere 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul va decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.

 

Sari la bara de unelte