Programele de arte la gimnaziu: schimbări și mod de utilizare
ARCUB Gabroveni | Sala Arcelor
Toți cei implicați în activități cultural-educaționale valoroase au de învățat, nu doar copiii și tinerii cărora li se adresează. Proiectele valoroase includ oportunități de formare profesională continuă pentru lucrătorii culturali și cadrele didactice, încurajează schimbul de idei prin metode artistice și au la bază o structură de lucru care susține învățarea între școală, organizația culturală și comunitate. Aceste proiecte se adresează copiilor și tinerilor indiferent de talentul lor, oferind oportunități de implicare tuturor celor interesați. În plus, le stimulează curiozitatea prin intermediul unor activități structurate sub forma rezolvării unor probleme, a formulării de răspunsuri la întrebări sau a realizării unor proiecte și experimente.
MUZICĂ
În școlile de cultură generală ne propunem ca obiectiv, familiarizarea elevilor cu elemente de limbaj muzical și formarea unei culturi muzicale. Ca profesori de Educație muzicală cu experiență la catedră, am susținut întotdeauna că teoretizarea excesivă îl îndepărtează pe elev de plăcerea de a se apropia de această disciplină. Programele ar trebui să țină cont de acest lucru și să formuleze conținuturi care să-i dea posibilitatea elevului să-și formeze o cultură muzicală și să asimileze un repertoriu bogat de piese muzicale.
Educația muzicală nu trebuie confundată cu teoria muzicală sau cu Cântul. Obiectivul principal trebuie să fie dezvoltarea sensibilității și a gustului estetic. Daca ne referim la programa pentru clasa a VIIa, unde au fost introduse cromatisme în tonalitate, stabilitatea intervalelor, elemente de tehnica informației (utilizarea unor softuri digitale pentru înregistrări audio-video și pentru testarea și dezvoltarea auzului muzical), ne punem intrebarea in primul rând câte școli sunt dotate cu cabinete de muzică ,cu instrumente muzicale și aparatură video? Cât de mult îl interesează pe elev despre intervalele consonante sau disonante? Cât de mult îi vor folosi?
Valentina Gavrilă este profesor de educație muzicală la Școala Gimnazială nr.56 ,,Jose Marti’’, în 2017 activând la Colegiul German Goethe din București, și metodist pentru specialitatea educație muzicală în cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Din 2007 este mentor pentru studenții de la Universitatea de Muzică București. Timp de 6 ani în perioada 2007-2015 a ocupat funcția de director adjunct al Școlii nr.56 din București.
ARTE VIZUALE
Programele de arte vizuale nu au suferit modificări semnificative, iar pregătirea cadrelor didactice de specialitate asigură în marea majoritate a cazurilor atingerea obiectivelor educaționale. În București există experiențe pozitive și programe reper, care merită cunoscute și ale căror trăsături pot fi replicate în alte școli. Una dintre problemele principale ale profesorilor de arte vizuale, care afectează și regimul colaborărilor cu artiști și organizații culturale, este lipsa resurselor financiare pentru activități. Cum putem dezvolta parteneriate care să țină cont de condițiile de lucru, de programă și de dorința de a forma o cultură vizuală elevilor prin intermediul orei de arte vizuale la gimnaziu?
Lavinia Streinu este profesor de pictură la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București, Doctor în arte vizuale și inspector scolar pentru arte vizuale în cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Ca artistă, a avut numeroase expoziții personale și a participat la mai multe expoziții de grup și simpozioane. În 2016 a expus la Galeria Fondului Plastic din Constanța (expoziția personală „TREI” și a participat la simpozionul internațional de pictură VELIKA PLANA din Serbia. Din 2001 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
