Părinţii – parteneri educaţionali | Parteneri din sistemul de educație și alte instituţii publice
În ziua de astăzi se vorbeşte despre o nouă paradigmă educaţională, cea a centrării procesului de învăţământ pe dezvoltarea competenţelor, fapt care aduce câteva modificări fundamentale în organizarea educaţiei: natura activităţilor educative formale se schimbă, iar importanţa activităţilor extracurriculare şi extraşcolare creşte considerabil.
Pentru a facilita implementarea acestei paradigme, statul, conform LEN, încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat. Operatorii culturali pot realiza o varietate de activităţi de colaborare cu şcoala, de la acţiuni de formarea profesorilor în domeniul culturii, la realizarea împreună a activităţilor educative formale şi nonformale, curriculare sau extracurriculare, în spaţiul şcolii sau în afara lui. Practica ultimilor ani ne-a arătat că parteneriatele cel mai uşor de pus în practică sunt cele care vizează activităţi de tip nonformal, cum sunt cele din cadrul Programului „Şcoala altfel”, despre care vom vorbi mai pe larg într-un capitol dedicat.
Deşi în acest capitol ne vom referi la aspectele practice ale colaborării cu instituţiile sistemului de învăţămât, nu trebuie neglijat faptul că organizaţiile culturale pot să contribuie şi la aspecte formale, printr-un aport la definirea politicilor în domeniul educaţiei. Conform LEN, Ministerul Educaţiei „proiectează, fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniul educaţiei, cu consultarea (…) ONG-urilor finanţatoare care susţin programe educative”.
În vederea atingerii obiectivelor şcolii, directorul şi Consiliul de administrație colaborează cu administraţia publică locală şi reprezentanţii comunităţii locale şi pot realiza parteneriate cu asociaţii, fundaţii, instituţii de educaţie şi cultură, organisme economice şi organizaţii guvernamentale sau alte tipuri de organizaţii.
Părinţii – parteneri educaţionali
Părinţii au dreptul să se constituie în asociaţii cu personalitate juridică care se organizează şi funcţionează în conformitate cu propriul statut. În momentul înscrierii elevilor în registrul unic matricol, unitățile de învățământ încheie cu părinţii un contract educaţional care stipulează drepturile şi obligaţiile acestora. Consiliul de administrație monitorizează modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional, iar comitetul de părinți al clasei urmăreşte modul de îndeplinire a obligaţiilor de către fiecare părinte şi adoptă măsurile care se impun în cazul încălcării prevederilor cuprinse în acest document.
Forme asociative ale părinţilor
Adunarea generală a părinţilor – este constituită din toţi părinţii copiilor de la grupă/clasă şi are următoarele atribuţii:
discută problemele generale ale colectivului de elevi;
hotărăşte activităţile de susţinere a cadrelor didactice şi a echipei manageriale a UI, în demersul de asigurare a condiţiilor necesare educării copiilor/elevilor;
se întruneşte semestrial sau ori de câte ori este nevoie.
Comitetul de părinţi – se constituie la nivelul fiecărei grupe/clase şi reprezintă interesele părinţilor în Adunarea Generală a Părinţilor, în Asociaţia părinţilor, în consiliul profesoral, în Comitetul Clasei şi în relaţiile cu echipa managerială. Acesta are următoarele atribuţii:
sprijină învăţătorul/ profesorul diriginte în organizarea şi desfăşurarea de proiecte, programe şi activităţi educative extraşcolare;
atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin programe de modernizare a activităţii educative şi a bazei materiale din clasă şi din şcoală;
se implică activ în asigurarea securităţii copiilor/elevilor pe durata orelor de curs, precum şi în cadrul activităţilor educative, extraşcolare şi extracurriculare.
Consiliul reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi (AP) – se înfiinţează la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ şi desemnează reprezentanţii părinţilor în organismele de conducere şi comisiile unităţii de învăţământ. AP colaborează cu structurile asociative ale părinţilor la nivel local, judeţean, regional şi naţional. Reprezentantul AP este preşedintele care asigură relaţia cu alte persoane fizice şi juridice. AP are următoarele atribuţii:
propune unităţilor de învăţământ discipline şi domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia şcolii;
sprijină parteneriatele educaţionale între unităţile de învăţământ şi instituţiile/organizaţiile cu rol educativ din comunitatea locală;
se implică direct în derularea activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se derulează în unitatea de învăţământ, la solicitarea cadrelor didactice;
susţine conducerea unităţii de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea Programului „Şcoala după şcoală”.
Un partener important în implementarea parteneriatelor cu şcolile îl reprezintă Comitetul de Părinți, care sprijină organizarea activităţilor educative extraşcolare.
O altă structură relevantă ce poate susţine parteneriatele cultural-educaţionale este Asociația Părinților. Aceasta are dreptul legal de a propune şcolilor programe de tip CDS (vezi cap. 4.2), sprijină şi se implică direct în derularea parteneriatelor educaţionale cu organizaţiile din comunitatea locală şi de a susţine programul „Şcoala după şcoală”.
Este interzisă implicarea copiilor/elevilor sau a cadrelor didactice în strângerea fondurilor, în schimb AP poate atrage resurse financiare extrabugetare din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, care vor fi utilizate pentru modernizarea şi întreţinerea patrimoniului unității de învățământ, a bazei materiale şi sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare.
Accesează colecţia de bune practici de parteneriate culturale cu şcolile la adresa: www.culturaineducatie.ro/proiecte/
Consorţiile şcolare
Acestea se pot înfiinţa din unităţi de învăţământ, palate şi cluburi ale copiilor (instituţii responsabile cu organizarea activităţilor nonformale extraşcolare) şi autorităţi ale administraţiei publice locale în vederea creşterii calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor. Acestea sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, constituite din două sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar. Consorţiile şcolare se află în relaţii de colaborare cu societatea civilă, ONG-uri, companii private naţionale şi internaţionale etc. Conducerea consorţiului şcolar este asigurată de consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ membre ale acestuia. Printre rolurile consorţiilor şcolare se numără:
facilitarea accesului unităţilor de învăţământ din cadrul acestora la proiecte în parteneriat cu alte instituţii şi organizaţii publice ori private, din ţară sau din străinătate;
promovarea colaborării interdisciplinare în vederea stimulării inovării şi formarea competenţelor pentru dezvoltare sustenabilă în societatea cunoaşterii;
diversificarea ofertei de servicii educaţionale, prin programe de stimulare a performanţei, de educaţie timpurie, de realizare a programului „Şcoală după şcoală”, de formare a adulţilor, contractarea unor servicii pentru întreprinderi şi comunităţile locale (de exemplu, studii, cercetări, consultanţă etc.).
Centrul comunitar de învăţare permanentă
Acesta se înfiinţează de către unitatea de învățământ, pe baza unor oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă interesate. Ele se pot organiza de sine stătător sau în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte instituţii şi organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, ONG-uri.
