Cadru metodologic | Activităţile extraşcolare în alte perioade ale anului
Misiunea şcolii, conform LEN, presupune dezvoltarea iniţiativei în rândul elevilor, a leadershipului, a competenţelor de rezolvare a problemelor sociale, făcând utile şi necesare activităţile extracurriculare. Acesta îşi propune să implice atât elevii din învăţământul preuniversitar, cât şi cadrele didactice şi părinţii elevilor într-o suită de activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor şi tinerilor, punând în valoare talentele şi capacităţile lor în diferite domenii, stimulând participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale.
Pentru a sprijini implementarea activităţilor menţionate mai sus, a apărut Programul „Şcoala Altfel”. Implementat pentru prima dată în anul şcolar 2011-2012, el a fost apoi redenumit în anul şcolar 2012-2013 „Să ştii mai multe, să fii mai bun”, iar în prezent se numește în „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, dar acesta este de obicei prescurtat la „Şcoala altfel”.
În ce constă el? În fiecare an şcolar este planificată o săptămână care este dedicată activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare. Scopul lui este implicarea tuturor preşcolarilor/elevilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale preşcolarilor/elevilor, să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naţional, şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale.
Activităţile extraşcolare presupun costuri mai ridicate, pe care nu toate familiile le pot acoperi. Cercetările (Măntăluță et al., 2013) au indicat nevoia creării unor mecanisme de sprijin material/financiar. Se resimte, de asemenea, nevoia diminuării birocraţiei asociate activităţilor pe care le organizează cadrele didactice, a raportărilor amănunţite, necesitatea unei mai bune colaborări cu partenerii, a mai bunei raportări la opţiunile elevilor şi diversificării activităţilor.
„Şcoala altfel” se desfăşoară în conformitate cu un orar special, programul activităților fiind elaborat şi organizat de fiecare unitate de învățământ şi include toţi copiii preşcolari/elevii şi toate cadrele didactice. Programul se suprapune cu etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare pe discipline de învăţământ şi concursurile şcolare organizate de Ministerul Educației.
În vederea stabilirii programului în timpul primului semestru, unitatea de învățământ solicită propuneri de activităţi din partea elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi reprezentaţilor autorităţilor administraţiei publice locale/ai comunităţii. Acestea sunt dezbătute în colectivele de elevi, în Consiliul profesoral şi în Asociaţia părinţilor, iar selecţia activităţilor propuse se face la nivelul unității de învățământ implicând în egală măsură elevii, cadrele didactice, părinţii și asigurând concordanţa cu obiectivele educaţionale specifice comunităţii şcolare.
Tipul, durata, modalităţile de organizare a activităţilor şi responsabilităţile se stabilesc în Consiliul profesoral şi se aprobă de către Consiliul de administraţie, de obicei până în luna februarie. Consilierul educativ din unitatea de învăţământ centralizează propunerile agreate, în vederea includerii acestora în Calendarul Activităţilor Educative al unităţii de învăţământ. Conducerile unității de învățământ vor asigura popularizarea programului la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al activităţilor organizate, atât la nivelul şcolii, cât şi la nivelul comunităţii. Se încurajează, acolo unde este posibil, participarea părinţilor, a voluntarilor, a reprezentanţilor mass-media şi a publicului larg la activităţi.
Proiectele propuse pot fi realizate la nivelul grupelor/claselor, al grupurilor de clase sau al şcolii şi trebuie să urmărească şi să permită realizarea unor obiective educaţionale prin alte tipuri de activităţi care nu se pot derula în programul normal din perioada cursurilor. Elevii şi cadrele didactice au posibilitatea de a alege activităţile la care doresc să participe, din lista celor propuse. Activităţile trebuie să fie coordonate de un număr corespunzător de cadre didactice, iar conducerea unității de învățământ şi cadrele didactice vor asigura supravegherea copiilor preşcolari/elevilor şi a securităţii acestora.
În cadrul programului pot fi organizate următoarele tipuri de activităţi: culturale, tehnico-ştiinţifice, sportive, de educaţie pentru promovarea valorilor umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relaţii şi comunicare etc.)şi altele.
Aceste activităţi pot fi organizate sub formă de: ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educaţie media şi cinematografică; competiţii organizate la diferite niveluri; activităţi de voluntariat sau de interes comunitar; proiecte comunitare, de responsabilitate socială; tabere/şcoli de creaţie sau de cercetare.
Activităţile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii dedicate, acoperind cel puţin numărul de ore prevăzut în orarul obişnuit al şcolii, programul fiind obligatoriu, atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice.
Contactaţi reprezentanţii şcolii cu suficient timp înainte (în timpul primului semestru) pentru manifestarea intenţiei de colaborare în cadrul programului şi negocierea ideilor de proiect propuse.
Deciziile în ce priveşte Programul „Şcoala altfel” sunt luate de Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie. Responsabilitatea popularizării programului la nivel local o are conducerea şcolii, iar metogologia de organizare încurajează acolo unde este posibil participarea părinţilor, a voluntarilor, a reprezentanţilor mass-mediei şi a publicului larg la activităţi.
O activitate bine proiectată şi care se adresează unor nevoi reale ale elevilor este întotdeauna de succes, iar aspectele negative legate de birocraţie şi dificultăţile în stabilirea parteneriatelor sunt depăşite mai uşor.
Certificarea rezultatelor învăţării
Instrumentul oficial care consemnează achiziţiile de învăţare ale elevului este Portofoliul educaţional al elevului (cunoscut şi sub denumirea de Portofoliul personal pentru educaţie permanentă) – reprezintă cartea de identitate educaţională a elevului şi elementul central al evaluării învăţării acestuia.
Certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale poate fi făcută (LEN. Art 330.5) de organisme abilitate în acest sens de către centrele de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale, obţinute pe alte căi decât cele formale. Pentru îndrumare în recunoaşterea competenţelor obţinute prin activităţi de voluntariat şi emiterea Certificatului de competenţe dobândite prin voluntariat consultaţi Ghidul pentru recunoaşterea competenţelor dobândite prin voluntariat realizat de Grupul de lucru în cadrul Anului European al Voluntariatului (2011).
Un concept actual este cel de ecuson digital (eng. digital badge). Acesta include totalitatea documentelor (diplome, certificate etc.) care atestă competenţele dobândite, participarea la activităţi de învăţare, care prezintă produsele sau rezultatele acestor activităţi realizate în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale. Acesta se întocmeşte de către unităţile de învăţământ începând cu clasa pregătitoare.
