Proiectul Publicul viitorului (mai – noiembrie 2015) a propus artiştilor şi organizaţiilor culturale să se redescopere în contact cu un public potenţial de copii şi adolescenţi şi să contribuie la dezvoltarea potenţialului creativ al acestora, prin integrarea artei în context şcolar în Bucureşti.
Obiective generale urmărite prin proiectul Publicul viitorului au fost:
- Facilitarea accesului la cultură şi artă contemporană pentru copii şi tineri, în special cei care până în acest moment au beneficiat de o expunere limitată;
- Dezvoltarea de competenţe de colaborare cu şcolile publice pentru artişti şi organizaţii culturale din Bucureşti şi împrejurimi;
- Promovarea creativităţii artistice şi a dobândirii de capital cultural că fiind esenţiale atingerii obiectivelor educaţionale ale şcolilor publice din România.
Obiectivele specifice urmărite în proiect au fost:
- Formarea profesională a 100 de artişti, manageri şi mediatori culturali pentru o mai bună colaborare cu şcolile şi cadrele didactice din şcolile publice din România pentru realizarea de activităţi în beneficiul copiilor şi adolescenţilor;
- Formarea a 20 de cadre didactice cu experienţă în realizarea de activităţi culturale din şcolile publice pentru a dezvoltă proiecte complexe de colaborare cu artişti şi operatori culturali în beneficiul copiilor şi adolescenţilor;
- Documentarea, analiza, interpretarea şi promovarea unor proiecte culturale cu o dimensiune educaţională realizate în ultimii 10 ani în România, cu accent pe patrimoniul şi arta Bucureştiului;
- Dezvoltarea de 7 noi activităţi colaborative de intervenţie culturală şi educaţie prin cultură sub formă unor ateliere, spectacole şi dezbateri în şcoli din Bucureşti, pentru un public tânăr care a avut până acum un acces redus la această formă a creativităţii artistice;
- Discutarea factorilor care determină calitatea intervenţiei artei în educaţiei şi cum poate fi crescut impactul acestora, prin implicarea tuturor factorilor interesaţi, în primul rând copiii, adolescenţii şi părinţii acestora.
Au fost organizate 6 atelierele de educație culturală, pentru aproximativ 150 de copii, realizate de echipe de artiști și cadre didactice în București. Artiști: Aurora Kiraly, Maria Cosmina Dragomir, Mădălina Gheorghe Tănase, Iulia Iordan, Raluca Bem Neamu, Valentina Bâcu, Delia Popa, Katia Pascariu, Mihaela Michailov. Profesori implicați: Teodora Vișineanu (Colegiul Național „Matei Basarab”), Irina Cangeopol (Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu”), Mihaela Petre (Liceul Bilingv „Miguel de Cervantes”), Mădălina Sava și Cristina Șerban (Școala Gimnazială nr. 5 „Corneliu Popescu“), Alina Surdan (Școala Gimnazială nr. 79). Profesorii implicați în realizarea atelierelor sunt dintre cei care au participat la formările realizate, astfel se construiește o relație de lucru de durată cu aceștia și cu școlile în care activează și colaborarea reprezintă o ocazie de a aplica cele învățate la curs.
Despre atelierele de educație culturală se poate citi pe site-ul www.roatamare.com:
Aurora Kiraly – Despre monumente şi statui în spaţiul public – pe înţelesul copiilor –
Grupul-țintă ales a fost format din adolescenți, elevi de clasa a XII-a de la Colegiul Matei Basarab, care au fost invitați, simplu și firesc, la o plimbare prin centrul Capitalei, în Piața Revoluției. Demersul a fost inspirat de proiectul grupului subREAL Interviuri cu orașele – Ascultând sculpturile și și-a propus inițierea unui „dialog” între statui și vizitatori. Pornind de la semnificația cuvântului monument și de la ideea de aducere aminte, tinerii au discutat și au analizat, sub îndrumarea avizată a Aurorei Király, câteva dintre lucrările de for public din zonă: Memorialul Renașterii de Alexandru Ghilduș (mai cunoscut ca Țeapa), Statuia Regelui Carol I de Florin Codre, Statuia lui Iuliu Maniu de Mircea Spătaru, Statuia lui Corneliu Coposu de Mihai Buculei etc. Cuvintele cheie care au ghidat discuția –mesaj, context, public, spațiu, dimensiune/ scară – se regăseau și în fișele oferite participanților.
Maria Cosmina Dragomir, Mădălina Gheorghe Tănase – Limbajul formal al iei ţărăneşti
Grupul țintă a fost format din copii de clasa a II a de la Școala nr. 193, însoțiți de cadre didactice și de câțiva părinți. Deghizată în călătorie într-o lume străveche, ca de basm, vizita la Muzeul Național al Țăranului Român și-a propus să-i familiarizeze pe copii cu arta tradițională, cu viața de altădată a țăranului, antrenându-i treptat și provocându-i să descopere secrete bine ascunse. Observând pe rând diferite tipuri de obiecte de patrimoniu – despre care au înțeles sunt obiecte-visterie, extrem de importante și valoroase – ei au înțeles semnificația prezenței semnului crucii și au învățat să-l găsească în cele mai neașteptate sau puțin vizibile locuri: streașina casei, rama ferestrei, cusături vechi, decorația bolților unei săli din muzeu. Ulterior, Cu sprijinul cadrelor didactice, s-au organizat în cadrul școlii 4 ateliere, în decursul cărora, participanții vor avea ocazia să-și valorifice cunoștințele dobândite și munca de documentare din timpul vizitei la muzeu. Ei vor desena personaje în costume cu motive tradiționale, vor realiza compoziții decorative inspirate de cusăturile de pe ii, compoziții pe tema datinilor și obiceiurilor străvechi de la sate și chiar vor interpreta în manieră pesonală motivele populare în creații de design vestimentar.
Iulia Iordan, Raluca Bem Neamu, Katia Pascariu, Maria Cosmina Dragomir – Descoperim patrimoniul Bucureştiului prin teatrul Kamishibai
Educatoarele culturale au coordonat atelierele Kamishibai susținute pentru elevii de la o clasă pregătitoare de la Școala gimnazială nr. 5. Corneliu Popescu. Pe parcursul a 4 întâlniri, copiii au creat ei înșiși o poveste, au realizat ilustrațiile și au susținut spectacolul de teatru în fața părinților. Le-au fost alături cu îndrumări avizate Cosmina Dragomir – artist plastic și Katia Pascariu – actriță.
Delia Popa – Ghiduş de Bucureşti- Patrimoniul arhitectural şi afectiv văzut de cei mici
Delia Popa a pus în practică conceptul Ghiduş de Bucureşti al asociaţiei Art Crowd – Artişti în educaţie la clasa a VII-a C a liceului Cervantes din Bucureşti. Pe parcursul a trei întâlniri – atât în sala de clasă cât și în oraș, copiii s-au familiarizat cu ideea de patrimoniu și s-au plimbat prin centrul vechi al oraşului în căutarea a cinci obiective: Hanul cu Tei, biserica Doamnei, biserica Stavropoleos, Curtea sticlarilor şi pasajul Macca-Villacrosse, pentru ca în final să elaboreze o broșură cu aceste monumente istorice pe care să o dea mai departe copiilor mai mici decât ei.
Mihaela Michailov şi Katia Pascariu – Spectacol de teatru educaţional, dezbatere şi atelier de scriere dramatică
Artistele au adus un exemplu teatru educaţional care îşi atinge scopurile, piesa Copii răi, jucată încă din 2011, dar prezentată în premieră săptămâna aceasta copiilor de la Liceul Dimitrie Bolintineanu din cartierul Rahova, clasele a VII-a şi a VIII-a. Reprezentaţia de teatru a fost urmată de un atelier de scriere creativă ţinut de Mihaela Michailov la una din clasele prezente la spectacol.
Valentina Bâcu – Oraşul visat, oraşul locuit
Valentina Bâcu a realizat un atelier de educație culturală ce avea ca scop inițierea copiilor în ceea ce înseamnă patrimoniu și patrimoniu construit prin descoperirea unor clădiri istorice și mai puțin istorice din orașul lor, București. În cadrul primei întâlniri copiii au povestit despre orașul lor, București, pe care îl îndrăgesc deși sunt multe lucruri pe care le-ar dori schimbate sau îmbunătățite: și-ar dori muzee cu expoziții pentru ei, mai mult spațiu verde, piste de bicicletă. La cea de-a doua întâlnire copiii au avut ca temă realizarea, întocmai ca niște arhitecți urbaniști, a unui colț de oraș; au avut la dispoziție un plan al orașului pe care ei, împărțiți pe meserii: un primar, arhitecți urbaniști, arhitecți de spațiu construit și arhitecți peisagiști l-au mobilat cu clădiri, spații verzi, piste pentru biciclete etc. S-a discutat, s-a votat unde să se pună ce anume, s-a decupat și bricolat cu spor iar la final a ieșit o machetă a unui colț de oraș.
Proiectul cultural Publicul viitorului a fost finanțat în cadrul Programului Cultural Ești București 2015.
