Sistemul de educație

Structura sistemului preuniversitar de educaţie | Instituţii/unităţi/programe responsabile cu activitatea extraşcolară a elevilor | Structura unei şcoli | Persoane resursă pentru activităţi de educaţie prin cultură

Pentru a înțelege care sunt oportunitățile și limitele în lucrul cu sistemul educațional formal vă propunem să începem prin a avea o viziune de ansamblu asupra structurii lui instituţionale, a relaţiilor dintre instituţii, organizarea fiecărei școli, structurile specifice de management şi rolurile personalului încadrat în aceste unităţi. Ministerul Educaţiei este un organ de specialitate din administraţia publică centrală, care funcţionează în subordinea Guvernului şi are rol de sinteză şi coordonare în aplicarea Strategiei şi Programului de guvernare în domeniul educaţiei, învăţământului, cercetării ştiinţifice, tehnologiei, dezvoltării tehnologice şi inovării (HG 185/2013).

Ministerul Educaţiei (pentru o listă detaliată a instituţiilor şi structurilor sale vezi Anexa 3.)

• Instituţii şi unităţi în subordine
• Unităţi/structuri în coordonare;
• Instituţii şi unităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare în subordine;
• Unităţi conexe.

Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

• educaţia timpurie (0-6 ani),
  • nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi
  • învăţământul preşcolar (3-6 ani),
    • grupa mică
    • grupa mijlocie
    • grupa mare
• învăţământul primar
  • clasa pregătitoare (cunoscută și drept „clasa zero”)
  • clasele I-IV
• învăţământul secundar:
  • învăţământul secundar inferior sau gimnazial, clasele V-VIII;
  • învăţământul secundar superior care poate fi:
    • învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII:
      • filiera teoretică
      • filiera vocaţională
      • filiera tehnologică
    • învăţământ profesional cu durata de minimum 3 ani;
• învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.