Structura unei şcoli

Structura sistemului preuniversitar de educaţie | Instituţii/unităţi/programe responsabile cu activitatea extraşcolară a elevilor | Structura unei şcoli | Persoane resursă pentru activităţi de educaţie prin cultură

Şcoala sau Unitatea de Invățământ (UI) este condusă de director şi Consiliul de administraţie, fiind subordonată Insprectoratului Şcolar. Ea este instituţia care gestionează propriu-zis procesul de învăţământ. În această secţiune vom ilustra tipurile de UI, structurile de conducere la nivelul şcolii şi organizarea ei.

Clasificarea unităţilor de învăţământ:

• din punctul de vedere al acreditării:
  • autorizate să funcţioneze provizoriu
  • acreditate
• din punctul de vedere al personalității juridice:
  • cu personalitate juridică, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege (LEN. Art. 6);
  • structură şcolară arondată, dacă nu are personalitate juridică, fiind subordonată unei şcoli cu personalitate juridică.

Organigrama

Organigrama unităţii, propusă de către director la începutul anului şcolar şi aprobată de către Consiliul de administraţie, stabileşte: structura de conducere şi ierarhia internă, organismele consultative, catedrele, comisiile şi celelalte colective de lucru, compartimentele de specialitate sau alte structuri funcţionale.

Personalul didactic de predare este organizat în catedre/comisii metodice şi în colective/comisii de lucru pe diferite domenii de activitate. Personalul didactic auxiliar este organizat în compartimente de specialitate care se află în subordinea directorului/directorului adjunct.

Structuri de conducere la nivelul şcolii (LEN) 

• Coordonare şi răspundere
  • director şi
  • directori adjuncţi;
  • Consiliul de Administraţie;
• Structuri colaborative:
  • Consiliul profesoral;
  • Comitetul de părinţi;
  • autorităţile administraţiei publice locale.
• Structuri consultative (după caz pot fi toate organismele interesate)
  • sindicate;
  • Asociaţia părinţilor;
  • Consiliul elevilor;
  • agenţii economici.

Directorul

Directorul este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia, fiind, de drept, preşedintele consiliului de administraţie. Acesta organizează întreaga activitate educaţională, coordonează activitatea de elaborare a ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ şi o propune spre aprobare consiliului de administraţie.

În unităţile de învăţământ se pot constitui cercuri sau asociaţii cultural-educaţionale etc. ale elevilor. Pentru înfiinţarea cercului/asociaţiei de elevi este nevoie de o hotărâre a consiliului de administraţie asupra regulamentul de funcţionare şi de aprobarea directorului. Operatorii culturali pot propune şi negocia cu directorul unităţii de învăţământ conţinutul regulamentelor de funcţionare ale cercurilor culturale.

Directorul adjunct

Acesta se află în subordinea directă a directorului. O unitate poate avea unul, doi sau trei directori adjuncţi, care îndeplinesc diferite funcţii manageriale.

Consiliul de administraţie (CA)

CA este organul de conducere al unităţii de învăţământ. Atribuţiile acestuia, descrise în ART. 15 Ordinul 4.619/sept.2014, includ: stabilirea poziţiei şcolii în relaţiile cu terţi; aprobarea (la propunerea consiliului profesorilor) a curriculumului la decizia şcolii şi a programelor de dezvoltare profesională a cadrelor didactice; aprobarea orarului unităţii de învăţământ; asumarea, alături de director, a răspunderii publice pentru performanţele unităţii de învăţământ. La şedinţele CA în care se dezbat aspecte privind elevii este convocat reprezentantul elevilor în calitate de observator.

Orice decizie importantă la nivelul şcolii se ia prin hotărârea CA cu aprobarea directorului. Reprezentanţii societăţii civile nu participă direct la deciziile CA, dar acţiunea de lobby pentru promovarea activităţilor de timp liber, nonformale şi informale în rândul profesorilor şi părinţilor poate contribui la o integrare optimă a activităţilor extraşcolare în programul elevilor şi accesul operatorilor culturali în şcoală.

Consiliul profesoral

Consiliul este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea şcolară, este prezidat de către director şi este responsabil de: asigurarea calităţii actului didactic; validarea fişelor de autoevaluare ale personalului; optimizarea procesului didactic; propunerea către Consiliul de administraţie a curriculumului la decizia şcolii şi a programelor de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice.

Consiliul clasei

Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic care predă la clasa respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului de părinţi al clasei, din reprezentantul elevilor clasei respective (cu excepţia învăţământului primar). Preşedintele consiliului clasei este învăţătorul/profesorul diriginte. Consiliul are, printre altele, următoarele obiective: armonizarea activităţilor didactice cu nevoile educaţionale ale elevilor şi cu aşteptările părinţilor; organizarea de activităţi pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale.

Catedrele/comisiile metodice

Comisiile metodice se constituie pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare, respectiv pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe nivel de învăţământ în învăţământul primar. Activitatea comisiei este coordonată de şeful (responsabilul) catedrei. Atribuţiile ei includ elaborarea ofertei de curriculum la decizia şcolii şi propunerea lui spre dezbatere consiliului profesoral.

Comisia metodică poate oferi sugestii metodologice în dezvoltarea curriculumului la decizia şcolii propus de Consiliul profesoral. 

Consiliul elevilor

Consiliul elevilor este format din liderii elevilor de la fiecare clasă, aleşi în mod democratic. Acestea apăra şi promovează drepturile şi interesele elevilor, îi implică în actul educaţional, viaţa civică, socială şi culturală şi promovează proiectele şi programele care încurajează dezvoltarea personală a elevilor, voluntariatul şi implicarea în comunitate; organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare, serbări, evenimente culturale, baluri, concursuri, excursii.

Structurile asociative ale elevilor:

• Consiliul Şcolar al Elevilor
• Consiliul Judeţean/ Municipal din Bucureşti al Elevilor
• Consiliul Regional al Elevilor
• Consiliul Naţional al Elevilor

Consiliul elevilor reprezintă un partener valoros pentru realizarea parteneriatelor cu şcoala. Acesta are un dublu rol de reprezentare a intereselor elevilor din şcoală, dar şi de motivare a acestora pentru realizarea unor activităţi extraşcolare. În multe școli, funcţionarea consiliului elevilor se rezumă la exerciţiu formal, care nu-i valorizează pe elevi pentru opiniile lor. În unele şcoli, ONG-uri inclusiv din sfera culturală, care şi-au dorit să dezvolte programe educaţionale, au contribuit la transformarea consiliului într-un partener de dialog real prin exerciţii de activare şi valorizare a sa.

Coordonatorul/Consilierul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare

Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară este parte a planului de dezvoltare instituţională a unităţii de învăţământ. Responsabilul de proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare coordonează activitatea educativă din şcoală, iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare şi extracurriculare la nivelul unităţii de învăţământ.

Partenerii lui sunt:

• şeful comisiei diriginţilor;
• responsabilul comisiei de învăţământ primar;
• responsabilul consiliului reprezentativ al părinţilor pe şcoală/asociaţia de părinţi;
• reprezentanţi ai consiliului elevilor;
• consilierul şcolar;
• partenerii guvernamentali şi neguvernamentali.

Planificarea activităţilor extraşcolare se face înaintea începerii anului şcolar şi trebuie să se regăsească în portofoliul Coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare la nivel de:

ofertă educaţională a unităţii de învăţământ în domeniul activităţii educative extraşcolare;
plan anual şi semestrial al activităţii educative extraşcolare;
planificare calendaristică a activităţilor educative extraşcolare, inclusiv în perioada vacanţelor şcolare;
programe de parteneriat pentru realizarea de activităţi educative extraşcolare.

Primul pas în stabilirea unui parteneriat cu şcoala îl reprezintă contactarea şi discutarea posibilităţilor de colaborare cu coordonatorul activităţii educative şcolare şi extraşcolare. În cazul unui acord asupra unor activităţi cultural-educaţionale, acestea trebuie incluse în propunerea de calendar la nivel de şcoală pentru a fi aprobată. Colaborarea acestuia cu partenerii ONG este stipulată în descrierea funcţiei. Acesta este în plus responsabil şi cu organizarea activităţii educative nonformale din internatele şcolare.

Parteneriatele educative internaţionale pot fi susţinute prin programul Erasmus+, cât şi prin platformele europene de colaborare online a şcolilor: www.etwinning.net/ro; sau pentru colaborarea cu profesori din Europa: www.eun.org;

Profesorul diriginte
Profesorul diriginte este cel care coordonează activitatea clasei de elevi de gimnaziu şi liceu. În învăţământul primar, această atribuţie îi revine învăţătorului (în funcţie de formarea iniţială, în loc de învăţător putem vorbi de institutor sau profesor pentru învăţământul primar).

Profesorul diriginte desfăşoară activităţi educative extraşcolare, în şcoală şi în afara acesteia, activităţi pe care le stabileşte după consultarea elevilor şi a părinţilor, în concordanţă cu specificul vârstei şi nevoilor identificate pentru colectivul respectiv de elevi; colaborează cu profesorii clasei şi coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare pentru informarea privind activitatea elevilor, pentru soluţionarea unor situaţii specifice activităţilor şcolare şi pentru toate aspectele care vizează procesul instructiv-educativ; cu comitetul de părinţi al clasei şi cu părinţii, tutorii sau susţinători legali pentru toate aspectele care vizează activitatea elevilor şi evenimentele importante la care aceştia participă şi cu alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară; monitorizează completarea portofoliului educaţional al elevilor; întocmeşte calendarul activităţilor educative extraşcolare ale clasei.

Dacă pentru pătrunderea proiectelor cultural-educaţionale în şcoală trebuie abordat Coordonatorul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare, pentru planificarea unor astfel de activităţi la nivelul clasei trebuie discutat cu profesorul diriginte. Dirigintele este persoana care cunoaşte cel mai bine elevii şi specificul clasei.